R O M Â N I A

TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ###/2023

Şedinţapublică de la 20 Aprilie 2023

Completul compus din:

PREŞEDINTE ######## #######

Grefier ##### #####

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ şi fiscal formulată de reclamanta ###### ##### în contradictoriu cu pârâta #### JUDEŢEANĂ DE PENSII ########, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999) stab. sal. de bază începând cu 19.07.2018.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, obiectul cauzei, părţile, legalitatea procedurii de citare precum şi faptul că pârâta a depus relaţiile solicitate anterior de instanţă, după care;

Instanţa ia act că s-au depus relaţiile solicitate pârâtei de la termenul anterior şi totodată constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, şi reţine cauza în pronunţare, pe cererea de chemare în judecată.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 19.07.2021 sub nr. ####/116/2021, reclamanta ###### #####, funcţionar public în cadrul Casei Judeţene de Pensii ######## în funcţia de consilier, clasa I, gradul profesional superior, gradaţia de vechime 5, în cadrul Serviciului Stabiliri – prestaţii, cu domiciliul în localitatea ########, ###### ########### #####, ####### ########, identificată cu CNP #############, în contradictoriu cu pârâta

#### JUDEŢEANĂ DE PENSII ######## cu sediul în #### ######## #####-59, a solicitat prin hotărârea ce se va pronunţa:

1.Obligarea pârâtei Casei Judeţene de Pensii ######## la stabilirea salariului de bază începând cu data 19.07.2018 la nivelul salariului maxim aflat în plată în cadrul caselor judeţene, aflate în subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice, conform art.39 alin.(4) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificările si completările ulterioare;

2.Obligarea pârâtei la recalcularea şi plata diferenţelor salariale dintre salariile efectiv plătite şi salariile stabilite conform pct. 1 în intervalul de referinţa „19.07.2018 – prezent,, actualizate cu indicele de inflaţie începând cu data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective şi în continuare.

În motivarea în fapt arată că este funcţionar public în cadrul Casei Judeţene de Pensii ######## începând cu data de 01.02.2001, iar în considerarea calităţii, beneficiază de drepturile băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată prin OUG nr. 91/2017, CJP ########, fiind în subordonare financiară faţă de #### Naţională de Pensii Publice.

Prin dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 153/2017, modificată prin OUG nr. 91/2017 se stabileşte că:

„(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.,,

(4) In aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate”.

Astfel ca efect al stabilirii salariului de bază la nivelul maxim în plată în cadrul instituţiilor subordonate CNPP se impune – pentru ultimii 3 ani – şi plata diferenţelor salariale dintre salariul care mi se cuvenea şi salariul efectiv încasat, cât şi actualizarea acestor sume cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală aferentă de Ia data naşterii dreptului şi până Ia data plăţii efective.

Conform art.39 alin.(3) în aplicarea prevederilor art.39 alin.(I) din lege prin instituţie sau autoritate publica se înţelege aceea instituţie sau autoritate publica cu personalitate juridică care are buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie iar coordonatorul acesteia este ordonator de credite.

Consideră ca stabilirea salariului său de bază s-a făcut în mod eronat în ceea ce priveşte salariul corespunzător funcţiei, întrucât se impunea a se acorda cel mai mare salariu aflat în plata care se regăseşte acordat în cadrul altor case judeţene de pensii unde exista salarii mai mari pentru funcţii similare cu ale lor.

Au fost încălcate astfel dispoziţiile art. 39 din lege, în sensul că au fost discriminaţi şi s-au creat premisele unei discriminări inacceptabile în ceea ce priveşte aplicarea unitară a salarizării între doi funcţionari din cadrul aceleaşi instituţii(CNPP) care îndeplinesc aceleaşi funcţii şi atribuţii şi au acelaşi condiţii de studii şi vechime în muncă, având în vedere că pârâta #### Judeţeană de Pensii ######## este subordonată Casei Naţionale de Pensii Publice, are acelaşi scop, îndeplineşte aceleaşi funcţii şi atribuţii se află la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar cu toate casele judeţene de pensii din tara.

Potrivit Legii nr. 153/2017 şi a OUG NR. 91/2017, salariile de baza şi alte drepturi salariale specific fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare sunt prevăzute în anexele I-IX, salariile de baza fiind diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii.

##### în vedere că salariul său este inferior celui existent în cadrul altor case judeţene de pensii, consideră ca se impune acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în instituţiile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice de la 19.07.2018 cat si plata diferenţelor salariale la nivelul maxim aflat în plata în instituţiile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice în raport cu dispoziţiile art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioarele vreme ce funcţia pe care o ocup în cadrul pârâtei presupun exercitarea aceloraşi atribuţii şi responsabilităţi ale colegilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul celorlalte case judeţene de pensii iar dreptul de a beneficia de salarii egale pentru munca egala este garantat constituţional.

Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalităţii de tratament în stabilirea salariului consacrat de art.4l alin. 4 din Constituţia României şi de art.6 alin.3 din Codul Muncii cel de al doilea text fiind introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003- Codul Muncii cu modificările şi completările ulterioare în concordanta cu normele Uniunii Europene.

Art.41 alin.4 din Constituţia României vizează excluderea oricărei discriminări în materia stabilirii sau modificării salariilor categoriilor de personal care au acelaşi fel al muncii, aceleaşi cerinţe şi condiţii de muncă şi aceleaşi atribuţii de serviciu iar art. 16 statuează că „ cetăţenii sunt egali în faţa legii… fără privilegii şi fără discriminări,,

Potrivit art. 23 din Declaraţia Universală a Dreptului Omului este garantat dreptul tuturor oamenilor fără nicio discriminare Ia un salariu egal pentru muncă egala.

Legea organică în materia raporturilor de muncă nr.53/2003 cu modificările şi completările ulterioare prin art.5 consacră acelaşi principiu constituţional al egalităţii de tratament fata de toţi salariaţii şi angajatorii fiind garantat dreptul la plata egala tuturor salariaţilor care prestează o aceeaşi muncă; aceleaşi principii sunt reluate şi în art.6 din Legea nr. 153/2017 modificată şi completată de OUG 91/2017.

În acelaşi sens, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016 s-a stabilit: Curtea constată că pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de Urgenţa nr. 57/2015 corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate trebuie să includă majorările indexările stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie aceleaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice „

#### Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016, nu este incidenţă în mod direct cauzei de vreme ce vizează texte din OUG nr. 57/2015 în prezent abrogată, totuşi raţionamentul logico- juridic şi motivarea din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale rămân pe deplin valabile si în prezent cată vreme salariul de referinţa din decembrie 2017 nu este corect calculat, eu fiind îndreptăţită la un salariu mai ridicat conform dispoziţiilor precizate din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În acelaşi sens, interesează cauzei si Decizia nr. #/2021 referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice , cu modificările si completările ulterioare, emisă de către Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vigoare începând cu data de 02.04.2021 care statuează „In interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (I) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria „personalului numit/încadrat”, la care se referă prevederile art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (I) din Legea-cadru nr. 153/2017, este inclus şi personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017.,,

În urma comparării nivelului maxim de salarizare pe funcţii se poate observa că nivelul maxim de salarizare pentru funcţia mea, obţinut prin instanţa de judecată de către #### de Pensii #### (Sentinţa nr ############C__/2019) si #### de Pensii ##### (Sentinţa nr ######## în dosar nr. ###/114/2017) este mult mai mare decât salariul de bază lunar de care am beneficiat eu în cadrul Casei Judeţene de Pensii ########, în perioada de referinţa pentru care au obţinut drepturile salariaţii CJP #####(01.01._______________17), salariaţii CJP #### (01.01.2017 la zi). şi o parte din salariatii CJP ######## (01.01.2018 — la zi si în continuare). Mai mult atasează prezentei si răspunsul la solicitarea colegilor săi privind salariul maxim in plata in cadrul Casei Judeţene de Pensii ####, unde se poate observa diferenţe semnificative prin comparaţie cu deciziile sale de salarizare.

#### legiuitorul nu ar fi dorit asigurarea unui corespondent cât mai fidel cu un salariu mai mare aflat deja în plata din perspectiva tuturor acestor criterii de salarizare, atunci ar fi utilizat o altă sintagma care să precizeze că nivelul de salarizare relevant este cel în plata sau mai mic pentru funcţia în care persoana respectiva este încadrată sau angajată într-o funcţie astfel se poate invoca la modul general tuturor salariaţilor /funcţionarilor publici opozabilitatea sentinţelor prin care s-a ajuns la salariul cel mai mare în plata din instituţie.

Activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit sa presupună stabilirea celui mai ridicat salariu de baza în funcţie de gradul profesional cu luarea în considerare a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost stabilit cuantumul salariului la nivel maxim şi aducerea tuturor la nivelul cel mai mare, întrucât aceasta a fost intenţia legiuitorului, însă prin menţinerea unor salarii diferite s-a creat o situaţie care contravine prevederilor legale si o evidenta discriminare în rândul angajaţilor Casei Judeţene de Pensii ########, care se regăsesc în situaţii generatoare de inechităţi raportat la colegii lor din alte case de pensii teritoriale.

Faptul că salariaţii celor doua instituţii au obţinut niveluri de salarizare mai mari, creează posibilitatea ca persoanele aflate în situaţii profesionale identice cum este cazul său, dar care nu au obţinut hotărâri judecătoreşti prin care să le fie recunoscute majorările salariale să beneficieze şi ei de aceleaşi niveluri de salarizare cu respectarea principiului remunerării egale şi al egalităţii de tratament, unul din principiile fundamentale ale Comunităţii Europene.

Cu privire la actualizarea diferenţelor salariale cu indicele de inflaţie în vederea asigurării reparării integrale a prejudiciului cauzat, apreciază ca se impune şi admiterea acestei cereri.

Conform Deciziei nr.## /2020 (RIL) Înalta ##### de Casaţie si Justiţie a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că în litigiile de funcţie publică vizând obligarea angajatorului Ia plata unor drepturi salariale neacordate, nu este necesar ca anterior sesizării instanţei sa se solicite angajatorului acordarea aceloraşi drepturi, nefiind necesara parcurgerea procedurii prealabile.

În concluzie, având în vedere temeiurile de drept susmenţionate, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a CJUE, având în vedere că nu este salarizată la nivelul maxim al salariului aflat in plată în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite având acelaşi scop, îndeplinind acelaşi funcţii şi atribuţii aflate la acelaşi nivel de subordonare, solicită alinierea salariului de bază cu cel maxim aflat în plată în cadrul Casei Judeţene de Pensii ##### şi al Casei Judeţene de Pensii ####, pentru aceeaşi funcţie, clasă, grad luând în considerare cele dispuse prin Sentinţa nr. ###/2018 pronunţată în dosar nr. ###/114/2017, Sentinţa nr ###/C__/2019 pronunţata în dosar nr. ####/107/2019, Sentinţa Civilă nr ###/F/31.05.2021- Tribunalul ########, pronunţată în dosar nr. ###/98/2021.

Totodată, solicită obligarea pârâtei la calcularea şi plata diferenţelor salariale plătite efectiv şi salariile stabilite la nivel maxim (ţinând cont de nivelul maxim de salarizare stabilit prin sentinţele amintite mai sus) precum şi în continuare, actualizate cu indicele de inflaţie, începând cu data naşterii dreptului până la data plaţii efective şi în continuare.

În cadrul probei cu înscrisuri solicită emiterea unei adrese către #### Naţională de Pensii Publice cu sediul în #### ###### ### #, sect.2 Bucureşti, cod poştal ______ pentru a comunica salariile de baza maxime aflate în plată pentru funcţia sa de la 17.06.2018 şi până în prezent, indiferent de modalitatea de calcul a respectivelor salarii de baza.

In probaţiune, solicită admiterea probei cu înscrisuri, precum şi alte probe care se vor dovedi utile, pertinente şi concludente anexând prezentei: copie carte de identitate (copie conform cu originalul), deciziile de salarizare cu salariul de bază stabilit începând cu data 17.06.2018 la zi, Sentinţa Civila nr. ###/C__/2019 Tribunalul ####; Extras portal Tribunalul ##### – Hotărârea nr. 401/C__/l 8.05.2018, Extras portal Tribunalul #########, Sentinţa Civilă nr ###/F/31.05.2021, Tribunalul ########, Sentinţa Civilă nr ###/F/14.04.2021 Tribunalul ########, situaţia privind salariu maxim în plata la nivelul CJP ####-în secţiunea „Salarii CJP ####- Salarii de bază brute şi sporuri cu caracter permanent conform funcţiilor deţinute de personalul CJP #### la data de 31.03.2021, situaţia privind salariu maxim în plată la nivelul CJP ########, Adresa nr. H 1975/09.10.2020 – CNPP – nivelul maxim de salarizare din cadrul caselor teritoriale de pensii aflat în plata la data de 31.12.2016, 31.12.2017, 31.12.2018 şi 31.12.2019.

În drept art. 36, 38, 39 si următoarele din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Deciziile ICCJ nr.32/2015 şi nr. 23/2016, Decizia CC 794/2016, Decizia nr. #/2021 referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare, emisă de către înalta ##### de Casaţie şi Justiţie, Legea nr 554/2004, precum şi NCPC-art. 194 şi următoarele.

Prezenta acţiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 29 alin.4 din OUG nr.80/2013, raportat la art. 270 şi art. 266 din Codul Muncii.

Depune prezenta în 2 exemplare în vederea comunicării şi pârâtei.

În temeiul art.411 pct.2 Cod pr.civilă solicită judecarea cauzei în lipsă.

#### Judeţeană de Pensii ######## a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală pentru următoarele motive:

Ca o chestiune prealabilă învederează că pe rolul Tribunalului ######## s-a mai aflat dosarul nr.###/116/2019 în care părţi au fost salariaţii CJP ########-reclamanţi şi pârâtă CJP ########.

Prin cererea formulată în acest dosar reclamanta a solicitat obligarea sa la emiterea deciziei de încadrare salarială în conformitate cu dispoziţiile art. 31alin. (1) din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, ţinând cont de Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016, aplicabilă întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

Obligarea sa la plata diferenţelor salariale dintre salariul astfel stabilit şi cel efectiv încasat, începând cu data de 21.12.2016 cu actualizare la data plăţii, precum şi plata dobânzii legale aferente de la data naşterii dreptului până la achitarea efectivă.

Tribunalul ######## prin Sentinţa nr. ###/27.05.2019 a respins cererea iar prin Decizia civilă nr. ###/02.04.2020 s-a respins recursul formulat de către reclamanţi.

Referitor la prezenta cerere vă învederează următoarele:

Începând cu data de 01 ##### 2017 drepturile salariale ale reclamantei au fost stabilite potrivit Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În acest sens, pentru fiecare reclamant s-au emis noile ordine de salarizare potrivit actului normativ sus menţionat.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ” la data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38 “.

Pe de altă parte, art. 38 din Legea -cadru nr. 153/2017 menţionează:

“(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

  1. a) Se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

(4) În perioada ######### se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).

(5)Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări salariale decât cele prevăzute de prezentul articol.

(6)În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mart ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022;

(7)Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului”.

În consecinţă, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, 1 iulie 2017, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice se stabilesc exclusiv in baza dispoziţiilor acestei legi.

Astfel, prin emiterea actelor administrative individuale în temeiul Legii nr. 153/2017 s-a urmărit respectarea şi nu încălcarea legii.

Raţiunea esenţială a edictării Legii nr. 153/2017 este aceea de a se aplica etapizat majorări salariale de 1/4 în perioada #### # ####, tocmai pentru eliminarea inechităţilor salariale existente ta nivelul aceleiaşi instituţii/autorităţi publice.

Intenţia legiuitorului a fost de a elimina disfuncţionalităţile salariale existente în sistemul public de salarizare, respectiv inechităţile salariale existente la nivelul aceleiaşi instituţii/autorităţi publice, etapizat având în vedere şi impactul financiar al bugetului general consolidat.

Totodată, la adoptarea Legii nr. 153/2017 s-au avut in vedere si menţiunile din Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 (astfel cum rezulta si din expunerea din motive) întrucât scopul sau a fost de eliminare a disfuncţionalităţilor si inechităţilor salariale existente in sistemul public de salarizare cat si ta nivelul aceleaşi instituţii sau autorităţi publice.

Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 39 alin. (1) din Legea cadru nr. 153/2017 “Până (a aplicarea integrată a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.”

Raportat la aceste dispoziţii, facem precizarea ca reclamanta a fost încadrată, din punct de vedere salarial, la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

Mai mult decât atât, majorările salariale din cadrul caselor de pensii din subordinea CNPP, la care reclamanta înţelege să se raporteze, au fost acordate în baza unor sentinţe civile, iar dispozitivul acestora este opozabil părţilor.

Astfel, aceste drepturi, obţinute prin hotărâri judecătoreşti, au fost acordate conform regulilor procedurale în materie doar pentru funcţionarii publici din instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, ca părţi între care s-a derulat un litigiu, întinderea efectelor hotărârii judecătoreşti neputând fi extinsă şi asupra unor terţi, conform art.435 alin. 1 C .pr.civ.

Prin urmare, salariile stabilite ta nivelul caselor de pensii din subordinea CNPP în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, nu au fost luate în considerare la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei, efectele sentinţelor aplicându-se doar părţilor implicate în proces.

##### în vedere solicitarea reclamantei de a i se acorda drepturi salariale stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti, în care aceasta nu a fost parte, apreciază ca aceasta nu poate fi admisă, deoarece ar contraveni principiului relativităţii efectelor hotărârilor judecătoreşti.

Învederează dispoziţiile prevăzute de art. 39 alin. (4) potrivit cărora “în aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.”

##### în vedere toate aceste aspecte, consideră că solicitarea reclamantei de recalculare a drepturilor salariale este neîntemeiată întrucât reîncadrarea acestora s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale privind salarizarea funcţionarilor publici, în speţă, Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice.

Totodată, în ceea ce priveşte susţinerile reclamantei privind discriminarea faţă de alţi colegi având calitatea de funcţionari publici de execuţie, din cadrul aceleiaşi instituţii, solicită respingerea şi a se reţine că printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor în acest domeniu (Hot. din 08.12.2009, pronunţată în cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59), jurisprudenţă instanţei de la Strasbourg fiind în sensul că nu poate fi negat dreptul statului de a stabili şi schimba sistemul de salarizare al persoanelor plătite din fonduri publice.

În acelaşi sens, solicită a se reţine că prin Decizia ######## a Curţii Europene, instanţa de la Strasbourg a reţinut că “este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat”.

#### de toate aceste aspecte, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca netemeinică şi nelegală.

În drept: art. 205-208Cod de procedură civilă, precum şi toate cele invocate în prezenta coroborat cu toate cele incidente speţei de faţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 223 alin. (3), raportat la art. 411, alin. (1), pct. 2 teză finală din noul Codul de procedură civilă, solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

Probe: înscrisuri.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, în soluţionarea cererii de chemare în judecată a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de părţi la dosarul cauzei.

Analizând cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi celelalte documente existente la dosarul cauzei, precum şi dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta ###### ######## este funcţionar public de execuţie în cadrul instituţiei pârâte, #### Judeţeană de Pensii ########, având funcţia publică de consilier, clasa I, gradul profesional superior, gradaţia de vechime 5, în cadrul Serviciului Stabiliri – prestaţii.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, aceasta a solicitat recalcularea salariului de bază, prin stabilirea acestuia la nivelul maxim care se află în plată la nivelul Caselor Judeţene de Pensii, aflate în subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice, conform dispoziţiilor art. 39 alin. 4 din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererea reclamantei este întemeiată având în vedere următoarele:

La data de 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, având ca obiect de reglementare „stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului” (art. 1 alin. 1).

În expunerea de motive a Legii nr. 153/2017 se arată că s-a avut în vedere, în principal, eliminarea disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare, inechităţile salariale existente la nivelul aceleiaşi instituţii/autorităţi publice, dar şi punerea în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016.

Din prevederile art. 39 alin. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că „Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată”, iar conform alin. 4 al aceluiaşi articol „În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.” ceea ce face ca să nu mai prezinte relevanţă faptul că salariul maxim existent în plată a fost obţinut printr-o hotărâre judecătorească pronunţată într-un litigiu ce a avut ca obiect majorări salariale cu aplicabilitate generală sau a fost obţinut în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 57/2015, coroborate cu cele ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016.

Totodată, din prevederile art. 39 al Legii-cadru nr. 153/2017 rezultă că intenţia legiuitorului a fost ca, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, adică pentru funcţii similare, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare să se stabilească la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţii publice subordonate.

Totodată, din interpretarea sintagmei „funcţii similare” se desprinde fără echivoc intenţia legiuitorului de a stabili că, pentru persoanele nou-încadrate/angajate, salarizarea se va face la un nivel maxim de salarizare, ce se plăteşte pentru o funcţie ce are aceleaşi repere din perspectiva salarizării, adică funcţie analoagă sau asemănătoare raportat la criteriile în funcţie de care se face salarizarea.

Decizia nr. ###/2016 a Curţii Constituţionale a constatat că dispoziţiile art. 31 alin. 12 din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare sunt neconstituţionale, sens în care a reţinut următoarele: ,,34. […] în vederea egalizării prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, “nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare”, care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.”

Curtea Constituţională a mai reţinut si că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de O.U.G. nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizaţii, în funcţie de gradul profesional, cu luarea în considerare a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost stabilit cuantumul indemnizaţiilor şi aducerea tuturor la nivelul cel mai mare, întrucât aceasta a fost intenţia legiuitorului.

În continuare, conform dispoziţiilor art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 118/2012 „#### Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii şi sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi care acordă persoanelor asigurate pensii şi alte prestaţii de asigurări sociale, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”, iar conform art. 2 alin. 1 din acelaşi act normativ „CNPP are în subordine case judeţene de pensii şi #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii, care sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.”, prevederi care fac ca funcţionarii publici din cadrul caselor teritoriale de pensii care au aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, să se încadreze în considerentele Deciziei nr. ###/2016 a Curţii Constituţionale.

Din înscrisurile aflate la dosar, rezultă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul salarizării. Astfel, conform Deciziei nr. #/RU/09.01.2020 a Directorului Executiv a Casei Judeţene de Pensii ######## s-a stabilit pentru reclamantă salariul de bază lunar de 6520 lei, în timp ce în cadrul caselor teritoriale de pensii nivelul maxim al salariului de bază pentru aceeaşi funcţie şi acelaşi grad, stabilit prin hotărâre judecătorească, era la 04.10.2021 mai mare decât a reclamantei (adresa nr. _____/04.10.2021 a Casei Judeţene de Pensii #### – fila 166).

Prin urmare, reclamanta a probat faptul că nu a fost salarizată la nivelul maxim aflat în plată la nivelul Caselor Teritoriale de Pensii prin raportare la alţi funcţionari încadraţi pe o funcţie similară şi grad profesional similar, motivele pe care acestea îşi întemeiază cererea fiind întemeiate.

Ca atare, reclamanta este îndreptăţită să obţină stabilirea drepturilor salariale la nivelul maxim, începând cu data de 19.07.2018, ţinând cont şi de prevederile art. 2517 din Codul civil, prin raportare la data introducerii prezentei acţiuni (19.07.2021).

De asemenea, având dreptul la repararea integrală a prejudiciului, reclamantei i se cuvin şi diferenţele salariale dintre salariile efectiv plătite şi cele stabilite conform prezentei sentinţe de la data de 19.07.2018 şi până în prezent, indexate şi actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta ###### ##### cu domiciliul în localitatea ########, ###### ########### #####, ####### ######## ## ############## ## ###### #### ######### ## ###### ######## ## ###### ## #### ######## #####-59, ####### ########.

Obligă pârâta să emită pentru reclamantă noi decizii de acordare a drepturilor salariale cuvenite pentru nivelul maxim al salarizării aflate în plată la casele teritoriale (judeţene) de pensii, începând cu data de 19.07.2018, ţinând cont de clasa, gradul profesional şi gradaţia deţinute de reclamantă.

Obligă pârâta la calcularea şi plata diferenţelor dintre salariale salariile stabilite la nivel maxim, conform aliniatului precedent, începând cu data naşterii dreptului, 19.07.2018, şi salariile plătite efectiv, precum şi în continuare, actualizate cu indicele de inflaţie, până la data plăţii efective.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul ########.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 20.04.2023.

Preşedinte,

######## #######

Grefier,

##### #####